Camera de Comerț și Industrie a României este singura organizație abilitată printr-o lege organică să realizeze un astfel de clasament la nivel naţional. Topul Național al Firmelor este o lucrare științifică, având în vedere faptul că se realizează luând în considerare foarte mulți parametri, cum ar fi: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resursei umane, eficiența capitalului angajat. Este o lucrare bazată pe datele obținute de la ANAF, bilanțuri depuse de 768.372 societăți comerciale, analizate cu acest soft unic naţional de către Camera de Comerţ și Industrie e României și camerele județene.
Cele 12.393 de companii incluse în primele 10 poziții au avut o cifră totală de afaceri de 178,18 miliarde de euro, ceea ace a însemnat un procent de 54-55% din cifra totala de afaceri a celor 768.372 societăți comerciale, ceea ace reflect gradul de polarizare al economiei naționale. Subliniez faptul că vorbim de anul 2020, un an afectat de pandemie. Reculul nu a fost atât de mare, chiar dacă ne așteptam la o cădere mult mai abruptă. Din fericire, România nu a avut parte de așa numitul lock-down, scăderile fiind cauzate de încetinirea ordonatorilor noștri de comenzi, mai exact de firmele din Euopa de Vest. În sectorul construcțiilor civile sau cel naval activitatea nu a fost oprită, iar acest lucru se vede în rezultatele economice. Chiar și domeniul Horeca nu a fost atât de lovit de pandemie, sezonul estival 2020 desfăşurându-se aproape normal, fiind înregistrate scăderi numai pre sezon sau post sezon.
În viitor, ne așteptăm la provocări destul de mari, în contextul scumpirii utilităților dar și a crizei forței de muncă. În acest context, salut decizia de a se ridica plafonul la 100 de mii de lucrători în România din țările non-UE și sper ca autoritățile să emită o lege prin care cei care aduc forță de muncă din străinătate să fie protejași de o eventuală migrație a acestor lucrători către alte companii românești.
Problema deficitului balanței comerciale a României este un care preocupă intens Camera Națională. Astfel, vom pregăti un act normativ prin care ne dorim ca domeniul privat să devină complementar celui de stat în ceea ce privește diplomația economică. Nu cred că în acest moment diplomația economică poate să rămână exclusiv la stat, mai ales că din cele 768.372 de companii care au depus bilanțul, numai 816 sunt societăți cu capital de stat, deci o cifră nesemnificativă. Trebuie ieșit din această paradigmă a proprietății de stat, trebuie mers pe virtuțile și valorile capitalului privat. Camera de Comerț și Industrie a României trebuie să-și asume acest rol, al diplomației comerciale, dar Statul Român trebuie să finanţeze un astfel de demers, așa cum se întâmplă în statele civilizate. Sistemul Cameral din România a rămas, din păcate, cel mai subfinanțat din Europa, iar Guvernul, Parlamentul trebuie să se gândească la o soluție de finanțare.
Se cuvine să fim ajutați să ne asumăm diplomația economică care să vină cu acele investiții străine necesare în România, care să satisfacă apetitul consumatorului român. Pentru că cifra de la import de 80,563 de miliarde de euro din dreptul României, reprezintă oglinda consumatorului roman, fie că vorbim de persoane fizice sau juridice Aici, trebuie să intervină producția autohtonă indiferent de naționalitatea capitalului producătorului, care să satisfacă acest apetit. Dacă aceste lucruri vor fi puse la punct cum trebuie putem să depășim noile amenințări de criză economică care se văd la orizont.
Importul României este cel mai bun sondaj de opinie în rândul consumatorilor. Este momentul ca industria prelucrătoare din România să vină în întâmpinarea apetitului consumatorului român. Sa consumăm cât mai mult din producția din România. Dacă reușim acest lucru vom face un pas decisiv pentru un PIB sănătos al României, pentru că văd cu surprindere, în ultima perioadă, această confuzie colosală, între creșterea economică si creşterea PIB-ului. Este o creștere bazată pe consum de Black Friday. Acesta este mesajul cel mai important pentru mediul de afaceri din România: încercați să vă adecvați producția cerințelor consumatorului din România.