Metodele electronice de plată s-au dezvoltat semnificativ în ultimii ani, asigurându-le posesorilor de card o serie de alternative simple și sigure pentru a cumpăra ceea ce își doresc, atunci când își doresc. În plus, accelerarea digitalizării plăților a fost o prioritate atât pentru autoritățile de reglementare, cât și pentru companiile din industria financiar-bancară. Cu toate acestea, numerarul joacă încă un rol important în economie.

Pentru a înțelege dinamica schimbărilor produse, evoluția plăților electronice și maturitatea ecosistemului de plăți din România, Mastercard a dezvoltat o metodologie de măsurare numită Indicele Plăților Digitale, care analizează dezvoltarea pieței locale de plăți electronice în raport cu trei sub-indici evaluați pe o scară de la 1 la 100, fiecare cu cu pondere egală în scorul final: Infrastructură, Cunoștințe și Utilizare.

În 2021, Indicele Plăților Digitale din România a obținut un scor de 54 din 100 de puncte. Acest rezultat este calculat pe baza punctajelor individuale a celor trei sub-indici:

Infrastructură 69 puncte. 2 din 5 români nu au acces la produse și servicii financiare și, prin urmare, nu pot utiliza plățile digitale. Sunt necesare, în continuare, investiții susținute pentru a crește infrastructura de plăți digitale la nivel național, în special în mediul rural și urbanul mic.

Cunoștințe 49 puncte. Datele demografice precum vârsta, nivelul de educație și venitul lunar joacă un rol esențial asupra nivelului de cunoștințe al consumatorilor în ceea ce privește metodele de plată. Numerarul este în continuare considerat cel mai sigur și convenabil mod de plată, de către o bună parte a populației.

Utilizare 44 puncte. Utilizarea a obținut cel mai mic scor dintre cei trei piloni, ceea ce indică faptul că disponibilitatea soluțiilor de plată digitale nu este, în sine, suficientă pentru a stimula adoptarea de către consumatori. Doi factori majori pentru adopția plăților electronice sunt pregătirea digitală și digitalizarea veniturilor, în condițiile în care doar jumătate din populația adultă din România primește venitul lunar exclusiv în contul bancar, iar 17% primesc integral venitul în numerar.

În concluzie, e nevoie în continuare de investiții pentru extinderea infrastructurii de plăți electronice, proces care se va desfășura odată cu creșterea populației bancarizate, continuarea digitalizării populației și a comercianților, a eforturile de reglementare și intrarea pe piață a noilor tehnologii de plată. Principala direcție de acțiune este creșterea nivelului de educație financiară, unde ne confruntăm cu o lipsă de înțelegere a caracteristicilor tehnice ale plăților electronice, ceea ce limitează utilizarea acestor soluții. Iar odată ce câștigăm teren aici, efectul imediat următor va fi creșterea ratei de adopție a plăților electronice.