Domnule Președinte al României,

Distinși Consilieri Prezidențiali,

Domnule Ambasador Hans Klemm,

Doamnelor și domnilor,

Este o onoare să mă găsesc în funcție la 25 de ani de la prima ediție a Topului Național al Firmelor. O istorie de 25 de ani care arată evoluția societății românești, a mediului de business românesc. În general, cifrele vorbesc de la sine. Dacă la ediția din 1994 care, bineînțeles se referă la anul financiar 1993, vorbeam de un PIB al României de 22,6 miliarde de dolari, iată-ne, în 2018, pe lângă membri ai Uniunii Europene și membri ai NATO, în parteneriat strategic cu SUA, iată că ne găsim la un PIB de 212 miliarde de dolari, cel puțin așa cum spune Banca Mondială, la 31 decembrie 2017.

Doamnelor și domnilor,

Camera de Comerț și Industrie a României este singura entitate abilitată printr-o lege organică să organizeze acest  top. N-aș vrea să românești doar cu imaginea unei recepții. Recepția este rezultatul final al unei munci care a început pe undeva în luna august, anul acesta, procesând datele de la organele fiscale, datele din bilanț pe care dumneavoastră le-ați depus pe proprie răspundere. Vorbim, dacă vreți, de o muncă care a fost dublată de formule matematice, de parametri pe care i-am luat în calcul. În general, topul organizat de camerele de comerț nu scot în evidență vedete de talk-show sau show-biz. Noi ne adresăm, cum se spune persoanelor cu J la poartă, persoanele juridice române, indiferent de forma  de capital, fie că vorbim de capital integral românesc privat, fie de capital străin, fie că vorbim de capital de stat. Îmi aduc aminte sau, cel puțin așa arată statisticile, că în 1994, dintr-o săracă bază de date de 1000 de societăți, pe primele 15 locuri s-au calificat 759 de societăți comerciale. Iată-ne în 2018 când vorbim  de o bază de date de 688.016 societăți comerciale, la 31 iulie 2018, și vorbim de primele 10 locuri ocupate de 12.472 de societăți comerciale. Este un progres indiscutabil al mediului de afaceri din România.

Pe de alta parte, nu putem să nu semnalăm faptul că avem o economie polarizată, extrem de polarizată. Până la urmă aceste 10 locuri sunt ocupate de 12.472 de agenți economici care reprezintă 1,81% din numărul de societăți care au depus bilanțul în România. Dar acești 1,81% realizează 165 de miliarde de euro, ceea ce însemnă 61% din cifra de afaceri totală. Nu în ultimul rând, aceste societăți realizează 13,9 miliarde de euro din profitul total de 24 de miliarde de euro. Pe de altă parte, vorbim de 1.380.000 de angajați. Acest lucru spune foarte mult, foarte multe. Cred că următorii 25 de ani ar trebui să însemne mai multă cercetare și inovare. Acești 25 de ani au reprezentat o etapă. Cred că trebuie să intrăm in etapa următoare, cred că trebuie să învățăm de la faptul  că  Eurostat-ul ne-a plasat pe ultimul loc la inovare cercetare și cred că prioritatea noastră, în viitor, trebuie să fie aceasta. Cred că fondurile guvernamentale trebuie să se ducă către cercetare dar acea cercetare strâns legată de economia reală. Noi facem cercetare de dragul cercetării. Cred că trebuie să vedem valoarea adăugată în economie.

Doamnelor și domnilor,

Nu sunt foarte multe de spus. Așa cum v-am zis, cifrele vorbesc de la sine. Am încredere totuși în mediul acesta de business, care a cunoscut suișuri și coborâșuri, a cunoscut perioada junglei din anii 90, a cunoscut după aceea perioada de preaderare, de aderare la UE. Cred că a fost o perioadă în care am învățat foarte multe. Am învățat foarte multe, putem vorbi de un mediu de afaceri maturizat. Deja trebuie să trecem la performanță. Performanța, trebuie s-o spunem, nu poate s-o dea decât inovarea și cercetarea.

În încheiere, vreau să vă mulțumesc pentru rezistență și tenacitate, pentru faptul că existați. Vreau să vă asigur că vom fi alături de dumneavoastră pentru internaționalizarea business-ului românesc. Să încercăm ca împreună să ieșim din captivitatea, cu ghilimele, a economiei din UE , să ieșim către alte zări. Am observat, în cadrul Forumului Inițiativa celor Trei Mări, organizată în aceeași sală că volumele schimburilor comerciale desfășurate în porturile de la Marea Baltică, de la Marea Neagră, de la Adriatica, a țărilor membre ale Inițiativei celor Trei Mări, nu fac împreună cât jumătate din cel al Portului de la Rotterdam. Cred că avem foarte mult de învățat în continuare. Cred că trebuie să rămânem consecvenți și să nu punem niciodată la îndoială apartenența la UE, la NATO și la parteneriatul strategic cu SUA.

Va mulțumesc și vă urez succes!